HESPER S.A. ce deţine fostele localuri ale fabricii arătându-i totodată trecătorului (care totuşi poate îşi mai aminteşte de Uzinele Steaua Roşie), că aici există o activitate industrială cu o continuitate de peste 130 de ani.

În prima etapă fabrica producea focoasele necesare armatei române, utilizând maşini aduse din străinătate. Producţia devine treptat din ce în ce mai diversificată, în jurul anului 1900 fabrica producând, spre exemplu, grinzi şi şarpante pentru extinderea Castelului Peleş, în colaborare cu antrepriza Pietro Axerio şi probabil la comanda lui Karel Liman, arhitectulCasei Regale în acea epocă.
Pachetul salarial oferit este :salariu fix,bonusuri,tichete de masa
CV-urile sa fie trimise pe e-mail hesper.hr@gmail.com relatii la tel:0758048316

Perioada de maximă dezvoltare poate fi considerată prima decadă a secolului al XX-lea, când fabrica joacă un rol decisiv în susţinerea noii industrii petroliere, aflate în plină expansiune, furnizând societăţilor de profil construcţii metalice pentru rafinării, şarpante, cazane cu abur, rezervoare şi aparate speciale.

Tot atunci, în 1906 - 1907, fabrica construieşte podul de la Topolniţa, fiind prima industrie privată din Regat care proiectează şi construieşte în întregime un pod de cale ferată. De asemenea uzinele produc în această perioadă instalaţii de încălzire centrală pentru clădiri industriale precum şi pentru majoritatea clădirilor civile ale statului.

La sfârşitul acestei perioade, în 1912, anul publicării noii legi de încurajare a industriei, fabrica ajunge la un număr de 500 de angajaţi.În perioada1915-1916 producţia revine la comenzile pentru armată fiind concentrată pe pontoane, afete pentru tunuri şi obuziere, etuve pentru desinfectare, diverse aparate şi instalaţii pentru Pirotehnia Armatei şi Pulberăria Armatei Dudeşti.

În timpul primului război mondial când, în 1916, evacuarea industriilor din Bucureşti devine imperios necesară, este singura fabrica ce susţine efortul de război la capacitate maximă, stabilindu-se cu utilajele necesare la Iaşi şi alimentând constant frontul cu armament.

După război participă la refacerea podurilor de pe linia Bucureşti – Giurgiu şi repară o importantă cantitate de vagoane şi locomotive. În perioada interbelică România devine exportator de produse petroliere.

Uzina execută cea mai mare parte a instalaţilor necesare noii staţii de export construite de Stat precum şi instalaţii pentru societăţi petroliere private: 41 rezervoare de 5000 mc, 25 km de conducte, 300 mp de cazane cu aburi, macarale de mare capacitate ş.a.

În anii '50 încep să se producă şi instalaţii de ridicat şi utilaje pentru industria constructiilor. În 1974 are loc o schimbare calitativă în profilul de fabricaţie, prin inceperea productiei de aparatura şi instalaţii hidraulice, iar în 1985 pompe de vid şi echipamente pentru centrale nucleare.

În 1991 unitatea se transformă în societate pe acţiuni, iar vechea denumire "Steaua Roşie" se modifică în HESPER.